Rezultatele 1 - 4 din 4 pentru "calendar liberalizare"

Curtea de Apel București a admis solicitarea Hidroelectrica, cel mai mare producător de energie din România, controlat de stat prin Ministerul Economiei și Energiei, de sesizare a Curții Constituționale cu privire la neconstituționalitatea modificărilor la Legea energiei impuse prin OUG nr. 114/2018, prin care s-au reintrodus tarifele reglementate la energie pentru consumatorii casnici și li s-a impus marilor producători Hidroelectrica și Nuclearelectrica să își vândă o bună parte din producție furnizorilor de ultimă instanță ai populației la preț reglementat aprobat de ANRE, sub nivelul cotațiilor pieței, compus din costuri plus marjă de profit fixă de 5%.

Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) a motivat decizia de joi de a majora cu 5,83% prețul la gazele naturale pentru clienții finali casnici, începând cu 1 august 2018, prin scumpirea gazelor din producție internă de pe piața concurențială. Însă ANRE uită să precizeze și motivele creșterii prețurilor, insinuând că este rezultatul forțelor pieței (“pe baza cererii și a ofertei”) și că statul român nu a avut nicio responsabilitate. Iar Guvernul s-a folosit de calculele ANRE pentru a redacta un proiect de hotărâre prin care să plafoneze la 55 lei/MWh prețul gazelor din producția internă.

Compania estimează pentru 2016 un profit net de 1,001 miliarde lei, cu 24,3% mai mic decât în prima variantă de proiect de buget, supusă aprobării acționarilor în martie și care a fost respinsă de Ministerul Energiei (1,323 miliarde lei). În consecință, suma estimată a dividendelor care urmează să fie distribuite acționarilor a fost și ea revizuită în scădere, cu 21,6%, de la 1,043 miliarde lei la 817,9 milioane lei.

CA-ul Romgaz cere statului ajustarea indicatorilor de performanță în funcție de care se calculează bonusurile administratorilor companiei, susținând că aceștia nu mai pot fi îndepliniți din cauze obiective externe, respectiv nerespectarea de către Guvern a calendarului de scumpire graduală a gazelor din producția internă, suprataxarea producției, introducerea taxei de stâlp și scăderea cererii de gaze în România.